sursă foto: Inquam Photos / Raul Stef |
Luând la cunoștință:
a) de introducerea de către Guvern a unui nou articol (art. 10) în Ordonanța Militară nr. 7 din 4 aprilie 2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19 și prin care se permite transportul lucrătorilor sezonieri din România către alte state cu zboruri efectuate prin curse neregulate,
b) de completările ulterioare prin Ordonanța Militară nr. 8 din data de 9 aprilie 2020,
c) de faptul că epidemia de coronavirus nu este nici pe departe la finalul său, nenumărate țări prelungind măsurile de restricție a circulației populației cu până la 30 de zile, inclusiv România și având confirmarea de la Organizația Mondială a Sănătății că aceasta este o criză serioasă și de lungă durată1,
Și având în vedere:
• dificultățile pe care țările, mai ales cele vest-europene, le întâmpină din cauza numărului mare de persoane infectate cu COVID-19 și a numeroaselor decese într-un timp scurt,
• că cei mai mulți lucrători sezonieri români migranți provin din mediul rural.
Încă o dată, locuitorii mediului rural sunt cei puși în primele linii, sacrificați în numele pieței libere și circulației libere a capitalului, inclusiv a celui uman. Oamenii de la țară deși prin munca lor îndeplinesc un rol fundamental în societate – hrănind propriile comunități și oamenii de la orașe, sunt cei mai afectați de sărăcie și lipsiți de sprijin din partea instituțiilor statului. Instituții care în loc să găsească soluții pentru creșterea nivelului de trai, împinge oamenii să fie dependenți de locuri de muncă în străinătate, fără garanție că sănătatea lor va fi protejată, în plină pandemie.
În măsurile de prevenire a răspândirii COVID-19 stipulate în Ordonanțele Militare, guvernul ar trebui să aibă în vedere protejarea întregii populații a țării și nu să adâncească inegalitatea dintre clasele sociale, dintre mediul urban și cel rural, contribuind la creșterea sărăciei și implicit a riscului unei crize mai de amploare decât cea actuală.
Ne întrebăm, în același timp, cine va suporta costurile de sănătate și își va asuma răspunderea față de consecințele unor situații eventuale dramatice în rândul lucrătorilor sezonieri care deja au luat drumul altor țări. Chiar și în ciuda unor asigurări verbale din partea statelor gazdă că vor fi respectate restricțiile de carantină și de distanțare socială la locul de muncă, aflăm din presă2 că transferul lucrătorilor sezonieri se realizează fără nicio respectare a restricțiilor impuse prin Ordonanțele Militare: sute de oameni aflați în aeroporturi în așteptarea charterelor în același spațiu, nerespectarea distanțării sociale recomandate, prezența persoanelor din zone aflate în carantină sau preluarea din aeroport în aceleași condiții de către angajatori.
Sănătatea și demnitatea umane nu sunt opționale, ele sunt drepturi de bază care trebuie asigurate tuturor și, cu încă mai multă responsabilitate în această perioadă de pandemie de coronavirus. Lucrătorii sezonieri sunt cetățeni cu drepturi depline, sunt cei care deși uitați de politicile publice ale ultimelor decade, în urma muncii lor se reîntorc în țară și reinvestesc în comunitățile lor locale, sunt acea diaspora căreia i s-a solicitat sprijinul în nenumărate rânduri.
Astfel, propunerile Asociației Eco Ruralis, sunt:
Asumarea răspunderii din partea Guvernului României pentru siguranța muncitorilor sezonieri migranți în agricultură și alimentație și garantarea implementării tuturor măsurilor de prevenire COVID-19 din partea Guvernului României și a Guvernelor din țările gazdă, precum și a tuturor instituțiilor statului, agențiilor de recrutare și companiilor sau fermelor implicate în realizarea contractelor de muncă, transportul și desfășurarea muncii efective a muncitorilor sezonieri în agricultură și alimentație, din momentul plecării din România și până la revenirea în țară, inclusiv:
a) Reglementarea zborurilor neregulate (charter) pentru transportul lucrătorilor sezonieri, astfel încât toate măsurile de prevenire COVID-19 să fie implementate; aceasta implică dispunerea de personal la nivelul aeroporturilor naționale care să asigure menținerea și respectarea măsurilor de prevenire a COVID-19 în rândul cetățenilor programați să plece la muncă sezonieră în alte state;
b) Obligativitatea agențiilor de recrutare și a angajatorilor solicitanți de forță de muncă sezonieră de a informa și de a asigura mijloacele necesare muncitorilor sezonieri migranți cu privire la măsurile de prevenire a COVID-19 pe parcursul procesului de angajare, călătorie și pe perioada muncii efective și șederii în țările gazdă;
c) Angajamente publice și ferme la nivel bilateral între România și țările gazdă ale lucrătorilor sezonieri că măsurile de prevenire a COVID-19 sunt respectate (ex. controale la nivelul angajatorilor, respectiv fermelor de către autoritățile abilitate din țările gazdă)
d) Înființarea unei linii telefonice de tip TelVerde unde lucrătorii sezonieri pot semnala încălcarea măsurilor de prevenire a COVID-19 de către angajatorii din țările gazdă.
10 aprilie 2020
Nincsenek megjegyzések:
Megjegyzés küldése